Iar am fost la bătălie

by

Ganduri foarte binevenite despre rugaciune!

irisologie

Am observat, încă înainte de a mă converti, entuziasmul extraordinar al evanghelicilor pentru rugăciune. Multă vreme nu m-am putut dumeri de unde vine el. Inițial, l-am considerat un defect. Mai ales că rugăciunile lor nu erau ca la biserică. Unde, oricum, majoritatea enoriașilor nu le aud, sau, dacă le aud, le înțeleg prea puțin, sau, dacă le înțeleg, nu prea știu cum să le explice, nu prea știu cum să le justifice biblic. O întâlnire cu un evanghelic devenise pentru mine, într-o vreme, destul de inconfortabilă. Mai ales către sfârșit, când, invariabil, evanghelicul trebuia să se roage. Iar ritualul acesta (fiindcă, fără doar și poate, e un ritual) era nenegociabil. Sincer, pe mine treaba asta mă cam deranja. Fiindcă omul mă implica într-o chestie căreia nu-i prea înțelegeam rostul. Pot afirma, fără nici un fel de dubii, că m-am rugat toată viața, într-o formă sau alta. Țin minte cum, din pricina unei căderi de calciu, am…

View original post 834 more words

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: